Life can be so simple... and beautiful - Elven Bird
„Life can be so simple if we take it slowˮ spune una dintre compozițiile lui Elven Bird, fata cu glas de clopoțel, ce a concertat miercuri, 9 septembrie în cadrul Sibiu Opera Festival, ediția 2020.
Dacă ne-am opri pentru o clipă din tumultul vieții cotidiene, am închide ochii și am asculta chemarea abia șoptită ce vine din interior—cum se ascultă un cântec de Elven Bird într-o seară caldă de început de toamnă— îndemnându-ne să dăm aripi viselor, să căutăm lumina din noi, să nu uităm de micile bucurii, viața ar fi mai simplă și mai plină de sens.
Figură discretă și fragilă, la prima vedere, Elven Bird este o artistă desăvârșită, ce ascunde o forță interioară nebănuită, multă voință, perseverență și un preaplin de frumos pe care caută să îl împărtășească cu ceilalți. Piesele ei vorbesc despre nevoia de a lăsa în urmă frământările omenești, de a visa la o lume mai bună, în care timpul curge lin, o lume a copilăriei, cu păduri fermecate și spiriduși, cu oameni frumoși, o lume scăldată în iubire, pace și speranță. Stilul muzical, foarte personal, un fel de indie folk cu infleunțe de blues si jazz seduce orice suflet sensibil. Vocea ei caldă are capacitatea de a se modula, accesând atât tonalități joase, cât și foarte înlte, odihnindu-se o vreme asupra unei combinații de note, pentru „a desenaˮ apoi adevărate piruete sonore ce gâdilă auzul. Complexitatea sa ca artist nu poate fi tăgăduită, tânăra muziciană aducând laolaltă interpretarea vocală, cea instrumentală (chitara) și arta compozistică. Publicul strâns miercuri în fața Salii Thalia s-a desfătat cu piese de pe albumele apărute în 2013 („Se plâng de mine îngeriiˮ și „Eyes closedˮ), dar și de pe noul album, ce își așteaptă lansarea: „The Japanese Treeˮ. Noul material discographic se remarcă printr-un plus de maturitate, o vibrație nouă și colaborarea cu artiști renumiți precum Michael Acker, Corina Ciuplea, Alexei Turcan, Vlad Tohanean și 2 invitati speciali/ featuring: Dan Byron si A.G.Weinberger. Fiindcă în lumea muzicală asocierile de calitate sunt foarte importante, la concerul Filarmonicii de Stat Sibiu acompaniamentul la violoncel a fost oferit de Eduard Zecheru, instrumentist al Orchestrei Nationale Radio iar proiecțiile video ce s-au derulat pe cele două ecrane tip led din lateralul scenei poartă semnătura artistului vizual Daniel Munteanu. Fotografiile sunt realizate printr-o tehnică specială, impresionistă, care estompează contururile, sugerând o lume fantastică, permițând interpretări multiple. Mustind de poezie și simboluri, ele au completat foarte frumos secvențele muzicale, potențând vraja.
Dacă ne-am opri pentru o clipă din tumultul vieții cotidiene, am închide ochii și am asculta chemarea abia șoptită ce vine din interior—cum se ascultă un cântec de Elven Bird într-o seară caldă de început de toamnă— îndemnându-ne să dăm aripi viselor, să căutăm lumina din noi, să nu uităm de micile bucurii, viața ar fi mai simplă și mai plină de sens.
Figură discretă și fragilă, la prima vedere, Elven Bird este o artistă desăvârșită, ce ascunde o forță interioară nebănuită, multă voință, perseverență și un preaplin de frumos pe care caută să îl împărtășească cu ceilalți. Piesele ei vorbesc despre nevoia de a lăsa în urmă frământările omenești, de a visa la o lume mai bună, în care timpul curge lin, o lume a copilăriei, cu păduri fermecate și spiriduși, cu oameni frumoși, o lume scăldată în iubire, pace și speranță. Stilul muzical, foarte personal, un fel de indie folk cu infleunțe de blues si jazz seduce orice suflet sensibil. Vocea ei caldă are capacitatea de a se modula, accesând atât tonalități joase, cât și foarte înlte, odihnindu-se o vreme asupra unei combinații de note, pentru „a desenaˮ apoi adevărate piruete sonore ce gâdilă auzul. Complexitatea sa ca artist nu poate fi tăgăduită, tânăra muziciană aducând laolaltă interpretarea vocală, cea instrumentală (chitara) și arta compozistică. Publicul strâns miercuri în fața Salii Thalia s-a desfătat cu piese de pe albumele apărute în 2013 („Se plâng de mine îngeriiˮ și „Eyes closedˮ), dar și de pe noul album, ce își așteaptă lansarea: „The Japanese Treeˮ. Noul material discographic se remarcă printr-un plus de maturitate, o vibrație nouă și colaborarea cu artiști renumiți precum Michael Acker, Corina Ciuplea, Alexei Turcan, Vlad Tohanean și 2 invitati speciali/ featuring: Dan Byron si A.G.Weinberger. Fiindcă în lumea muzicală asocierile de calitate sunt foarte importante, la concerul Filarmonicii de Stat Sibiu acompaniamentul la violoncel a fost oferit de Eduard Zecheru, instrumentist al Orchestrei Nationale Radio iar proiecțiile video ce s-au derulat pe cele două ecrane tip led din lateralul scenei poartă semnătura artistului vizual Daniel Munteanu. Fotografiile sunt realizate printr-o tehnică specială, impresionistă, care estompează contururile, sugerând o lume fantastică, permițând interpretări multiple. Mustind de poezie și simboluri, ele au completat foarte frumos secvențele muzicale, potențând vraja.
Este lăudabil efortul Filarmonicii de Stat Sibiu de a coborî din turnul de fildeș, de a se adresa unor categorii diferite de spectatori, de a aduce împreună genuri muzicale variate, încurajând în același timp afirmarea tinerelor talente. Orice instituție de cultură are și un rol educativ iar muzica clasică trebuie să învețe să se împrietenească cu celălalte forme artistice, pentru a-și crea un public capabil să guste o paletă muzicală bogată, fără a face rabat de la calitate.
de Anda Ionaș