Ziua Națională a Minorităților | Povești’n cânt și grai
Bilete:
10 lei
Gazdă:
Organizator:
Dates And Hours:
Despre
În perioada 17-19 decembrie 2021, Filarmonica de Stat Sibiu sărbătorește Ziua Națională a Minorităților. Sâmbătă, 18 decembrie, la ora 11.00, în Chimnița Filarmonicii, vă invităm la
"Povești’n cânt și grai", un atelier de muzici tradiționale comparate cu trupa GRAIU adresat copiilor și adolescenților!
"Povești’n cânt și grai", un atelier de muzici tradiționale comparate cu trupa GRAIU adresat copiilor și adolescenților!
Pentru că graiul este elementul de bază al limbii, cel cu care te naști, pe care îl auzi de pe când abia începi să vorbești. E depozitarul rădăcinilor noastre culturale, ne arată de unde venim. Și da, în afară de limbă, graiurile sunt și muzică și cânt, sunt arhetipuri mentale și sonore, sunt ritual și catharsis, izvorâte din cel mai visceral și sincer strat al ființei noastre. Ei bine, uneori rădăcinile sunt ramificate atât de profund, că se întâlnesc când te aștepți mai puțin.
Despre aceste rădăcini o să vă povestim în graiuri muzicale de aici și de la sud de Dunăre, din inima Balcanilor de unde vom descoperi împreună folclor în cele patru dialecte ale limbii române (daco-româna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna), dar și de peste Ocean, mai exact din plantațiile de bumbac din Sudul Statelor Unite de altădată. Nu în termeni de specialitate complicați, ci prin cântecele acelor oameni care își varsă năduful, frământările și dorurile la fel într-un field-holler (cântec de muncă ”strigat”) afro-american ca într-o doină din Bucovina sau într-o cântare polifonică aromână. Oameni care, cu toate constrângerile traiului greu, au transformat durerea în act creator și au născut prin cântecele lor adevărate bijuterii stilistice, melodice și poetice pe care azi le numim patrimoniu. Pe acești creatori de patrimoniu – de la deținutul, muncitorul sau predicatorul afro-american la păstorul aromân, haiducul meglenoromân sau simplul țăran (neo-)iobag din spațiul românesc – cu greu mai ai unde să îi auzi azi, chiar dacă de fapt, ei sunt și creatorii matricei muzicii de azi, de oriunde.
Cum ajung ei la noi dincolo de timp și spațiu, ce ne transmit muzicile lor în prezent, cum le putem aborda și aduce în actualitate ? Asta vom încerca să descoperim împreună prin prisma unor culturi muzicale tradiționale care deși îndepărtate geografic veți vedea că ne învață tocmai despre apropiere: muzica tradițională afro-americană (care stă la baza mai cunoscutelor blues si jazz) și folclor arhaic românesc, de la nord, dar și de la sud de Dunăre.
Despre aceste rădăcini o să vă povestim în graiuri muzicale de aici și de la sud de Dunăre, din inima Balcanilor de unde vom descoperi împreună folclor în cele patru dialecte ale limbii române (daco-româna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna), dar și de peste Ocean, mai exact din plantațiile de bumbac din Sudul Statelor Unite de altădată. Nu în termeni de specialitate complicați, ci prin cântecele acelor oameni care își varsă năduful, frământările și dorurile la fel într-un field-holler (cântec de muncă ”strigat”) afro-american ca într-o doină din Bucovina sau într-o cântare polifonică aromână. Oameni care, cu toate constrângerile traiului greu, au transformat durerea în act creator și au născut prin cântecele lor adevărate bijuterii stilistice, melodice și poetice pe care azi le numim patrimoniu. Pe acești creatori de patrimoniu – de la deținutul, muncitorul sau predicatorul afro-american la păstorul aromân, haiducul meglenoromân sau simplul țăran (neo-)iobag din spațiul românesc – cu greu mai ai unde să îi auzi azi, chiar dacă de fapt, ei sunt și creatorii matricei muzicii de azi, de oriunde.
Cum ajung ei la noi dincolo de timp și spațiu, ce ne transmit muzicile lor în prezent, cum le putem aborda și aduce în actualitate ? Asta vom încerca să descoperim împreună prin prisma unor culturi muzicale tradiționale care deși îndepărtate geografic veți vedea că ne învață tocmai despre apropiere: muzica tradițională afro-americană (care stă la baza mai cunoscutelor blues si jazz) și folclor arhaic românesc, de la nord, dar și de la sud de Dunăre.
GRAIU înseamnă:
- Alina Ciolcă – voce
- Mac Marian Aciobăniței – chitară electrică
- Adrian Chepa – percuții, bass, drâmbă
Informații acces: https://filarmonicasibiu.ro/ro/places/informatii-utile-in-contextul-pandemiei-covid-19
***
Acțiunile Filarmonicii de Stat Sibiu sunt posibile cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu.
***
Sprijiniţi muzica Filarmonicii Sibiu! Deveniţi mecena prin donaţii onorifice în contul:
RO 86 TREZ 57621 G 370100XXXX (CUI/CF Filarmonica de Stat Sibiu: 4556263)
***
Urmăriţi-ne pe: www.facebook.com/FilarmonicaSibiu | www.youtube.com/FilarmonicadeStatSibiu | www.instagram.com/filarmonicasibiu | https://filarmonicasibiu.app.link/asCULTa | www.tiktok.com/@FilarmonicaDeStatSibiu
***
Sprijiniţi muzica Filarmonicii Sibiu! Deveniţi mecena prin donaţii onorifice în contul:
RO 86 TREZ 57621 G 370100XXXX (CUI/CF Filarmonica de Stat Sibiu: 4556263)
***
Urmăriţi-ne pe: www.facebook.com/FilarmonicaSibiu | www.youtube.com/FilarmonicadeStatSibiu | www.instagram.com/filarmonicasibiu | https://filarmonicasibiu.app.link/asCULTa | www.tiktok.com/@FilarmonicaDeStatSibiu