"Crai Nou" la Sibiu Opera Festival, în Anul Ciprian Porumbescu

"Crai Nou" la Sibiu Opera Festival, în Anul Ciprian Porumbescu


Opera Națională București prezintă opereta "Crai Nou", de Ciprian Porumbescu, sub auspiciile Sibiu Opera Festival, ediția XXII - un proiect organizat de Filarmonica de Stat Sibiu cu sprijinul Ministerului Culturii, Consiliului Județean Sibiu și Primăriei municipiului Sibiu – în Anul Ciprian Porumbescu.
 
Spectacolul este programat joi, 12 octombrie 2023, ora 19.00, la Centrul Cultural "Ion Besoiu" Sibiu, sub conducerea dirijorului Daniel Jinga. Biletele pot fi achiziționate pe www.iabilet.ro sau de la casa de bilete a Filarmonicii la prețul de 80 lei (50% reducere pentru elevi, studenți, pensionari) până duminică, 1 octombrie, respectiv 100 lei (50% reducere pentru elevi, studenți, pensionari) începând de luni, 2 octombrie.
 
„Este prima compoziție de gen a literaturii lirice românești. Lucrarea are la bază teme muzicale și obiceiuri ancestrale autohtone. La 140 de ani de la premieră, opereta «Crai Nou» de Ciprian Porumbescu, revine într-o nouă și extraordinară abordare. Valorile culturale românești au fost măiestrit transpuse în muzica operetei Crai Nou, capodoperă de pionierat cultural românesc și moment primordial de aderare a românilor la marea cultură europeană”, a declarat dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, despre opereta Crai Nou.
 
„Crai Nou” de Ciprian Porumbescu a fost prima operetă românească cultă, a cărei premieră absolută a avut loc pe 27 februarie 1882, în Brașov. Premiera s-a bucurat de un succes extraordinar, publicul ovaționând cu entuziasm la sfârșitul spectacolului.
 
În „Crai Nou”, veselia și poezia sunt coordonatele principale ale unei atmosfere tipic românești, plină de optimism. Lucrarea are la bază un mit popular care spune că luna nouă poate aduce fericirea celor îndrăgostiți.
 
Producția Operei Naționale București, în regia lui Ioan Răzvan Dincă, scenografia lui Adrian Damian, sub conducerea muzicală a maestrului Daniel Jinga, recreează atmosfera unei lucrări care îmbină muzica, într-un mod armonios, cu elementele coregrafice și proiecțiile digitale, redând astfel reprezentări și simbolistici care, spune regizorul, speră să fie valide pentru publicul larg. Distribuția: Dochița - Oana Șerban, Leonaș - Andrei Petre, Anica - Daniela Cârstea, Bujor - Alexandru Constantin, Ispravnicul - Radu Ion, Moș Corbu - Daniel Pascariu.
Bilete online

La mai bine de trei decenii după prima operetă românească, „Baba Hârca” de A. Flectenmacher (reprezentată la Iași, la 26 decembrie 1848), apare „Crai Nou” a lui Ciprian Porumbescu, pe textul lui Vasile Alecsandri, a cărei primă reprezentare publică a avut loc la Brașov, în 1882, în în sala de festivități a Gimnaziului Românesc, pe o scenă improvizată. Interpreții au fost niște artiști amatori din oraș. Cu toate acestea, reprezentația a fost unul dintre cele mai de seamă evenimente culturale ale muzicii românești. Piesa dramatizată de Vasile Alecsandri a fost scrisă cu destinaţie specială de către autor pentru a fi pusă pe muzică. Alecsandri s-a gândit în acest sens la Alexandru Flechtenmacher sau la I. A.Wachmann. Textul piesei este însă preluat şi respectat cu stricteţe în creaţia sa de către Ciprian Porumbescu.
 
În muzica operetei, se recunosc două surse de inspirație – cea a folclorului românesc și cea a operetei clasice vieneze. Se știe că dorința mare a lui Porumbescu era să creeze o operetă izvorâtă din folclor. Ceea ce a și reușit, opereta „Crai Nou” devenind un reper al muzicii românești din secolul al XIX-lea. Opereta îmbină veselia cu tușa poetică, visătoare, într-o atmosferă românească extrem de tonică, stenică, creată de o muzică simplă și caldă și urmărește un mit popular care spune că Luna Nouă („Craiul Nou”) poate aduce fericirea celor îndrăgostiți. Subiectul a fost preluat din lumea satului moldovenesc. Acțiunea se petrece în 1851, având la bază o veche legendă populară, o poveste despre dragoste cu mult tâlc.
 
„Abia în 1882, o dată cu apariția lui ‘Crai nou’, putem consemna un salt calitativ în operetă, abia atunci trăsăturile genului, fundamentate în creația lui Offenbach și J. Strauss, se identifică întru totul într-o operetă românească. Din acest moment putem vorbi despre opereta națională în sensul clasic al noțiunii, întrunindu-se cerințele dramaturgico-muzicale ale genului”, consemna Octavian Lazăr Cosma în „Hronicul muzicii româneşti: 1858-1898”.

Cea de a XXII-a ediție a festivalului care transformă Sibiul în capitala operei din România va fi organizată de Filarmonica de Stat Sibiu în perioada 1-13 octombrie. Anul acesta, la Sibiu Opera Festival se reunesc cele mai importante opere din țară - București, Cluj-Napoca, Timișoara -, soliștii Operei Brașov și, pentru prima dată, Opera Națională Română din Iași. Programul complet al festivalului poate fi consultat pe www.filarmonicasibiu.ro și în aplicația mobilă oficială Filarmonica Sibiu App.
 
***
 
Urmăriți-ne pe:
·         www.facebook.com/FilarmonicaSibiu
·         www.youtube.com/FilarmonicadeStatSibiu
·         www.instagram.com/filarmonicasibiu
·         https://filarmonicasibiu.app.link/asCULTa
·         www.tiktok.com/@filarmonicadeStatSibiu

Similar Suggestions

Concertul de Crăciun al copiilor
Sărbătoarea multiculturalității la Filarmonica Sibiu
Sărbătorim prin muzică Ziua Națională a României
Concertul de Anul Nou de la Sibiu 2024-2025 "Dream Land"
Brave New Music 2024: Șase zile dedicate fenomenului artistic contemporan