Nicolas Simion, cel mai notoriu reprezentant al jazz-ului românesc peste hotare

Nicolas Simion, cel mai notoriu reprezentant al jazz-ului românesc peste hotare


Saxofonistul, basclarinetistul, compozitorul şi şeful de formaţie Nicolas Simion (născut la 15 iunie 1959, în localitatea Dumbrăviţa din judeţul Braşov) şi-a început studiile muzicale la Liceul de Artă din Braşov, studii apoi desăvârşite pe băncile Conservatorului bucureştean.
După terminarea studenţiei la Conservator (absolvit în 1983), a luat timp de trei - patru ani lecţii particulare de dirijat cu maestrul Constantin Bugeanu şi de compoziţie cu profesorul Nicolae Coman.
În încercarea de a periodiza cele aproape patru decenii de carieră neîntreruptă a muzicianului, vom desprinde răstimpul anilor 1981-1988, când Nicolas Simion a activat în România, mai precis în Bucureşti, apoi perioada de la Viena derulată între 1989 şi 1998, în fine, etapa de la Köln, din 1998 până în prezent. Definitoriu pentru ascensiunea sa pe treptele consacrării a fost fructuosul interval de timp raportat la existenţa grupului „Opus 4” pe care el însuşi l-a alcătuit în 1985, cu Puiu Pascu - pian, Virgil Popescu - bas electric, Titi Herescu - baterie, din formula a doua a acestui combo făcând parte pianistul Mircea Tiberian, basistul Cătălin Rotaru, bateristul Eugen Nichiteanu şi împreună cu ei, saxofonistul Dan Mîndrilă drept invitat permanent. Iar în paralel, Nicolas Simion s-a făcut apreciat în ipostază de solist (la saxofon alto sau tenor) şi de dirijor al orchestrelor simfonice din Târgu Mureş, Bacău, Sibiu, Ploieşti, Bucureşti.
Debutul discografic i-a înscris numele pe genericul LP-lui lui Johnny Răducanu intitulat „Jazz Made In Romania” (1986). Invitat ca interpret în Polonia de bateristul Kasimierz Jonkisz, la Festivalul varşovian „Jazz Jamboree”, Nicolas Simion a avut probleme cu viza de ieşire din ţară, el ajungând în capitala poloneză în noaptea de 28 octombrie 1988, după ce concertul în cadrul căruia trebuia să cânte avusese deja loc! În consecinţă, a hotărât să se realizeze ca artist profesionist dincolo de fruntariile natale. Expatrierii la Viena unde s-a stabilit din data de 6 ianuarie 1989 (după două luni petrecute la Budapesta) şi perioadei de acomodare, i-au succedat primele succese repurtate de Nicolas Simion, el relevându-se ca instrumentist improvizator de incontestabilă înzestrare şi printr-o sesizabilă originalitate. Atribute cumulate necondiţionat în slujba exhibării în plan internaţional a ethosului nostru folcloric, prin concerte şi înregistrări de certă ţinută în compania unor instrumentişti americani şi europeni foarte buni.
Fapt mai mult decât lăudabil, lui Nicolas Simion şi totodată unui tânăr partener scenic, virtuozul pianist Florian Weber, li se datorează primele audiţii publice – cea dintâi la Iaşi în 26 noiembrie 2004 – ale unui monumental opus de jazz concertant, semnat cu 35 de ani înainte de regretatul compozitor român Richard Oschanitzky, ne referim la „Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică şi big band”; interpretări performante oferite apoi şi melomanilor din Bucureşti şi din Braşov, cu contribuţia dirijorului Sabin Păuţa.
Artist al cărui nume figurează pe genericele a peste şaizeci de discuri (ca protagonist şi ca sideman) – devenind astfel muzicianul autohton cu cea mai bogată discografie –, Nicolas Simion s-a impus în ultimii ani drept cel mai notoriu reprezentant peste hotare al jazz-ului românesc, lui conferindu-i-se de altfel, la începutul noului mileniu, Premiul pentru cel mai valoros muzician român din diaspora. De când a devenit membru al diasporei române, şi-a încredinţat propriile înregistrări unor label-uri europene, mai ales Casei de discuri TUTU din Germania(în perioada 1992–2001 producând CD-urile „Black Sea”, „Dinner For Don Carlos”, „Transylvanian Dance”, „Back To The Roots”, „The Big Rochade” – acesta în duo cu pianistul Mal Waldron, „Viaggio Imaginario”, „Oriental Gates”). Astfel că, dorind a stimula prin producţii semnificative nu doar promovarea propriilor creaţii şi interpretări, ci şi o mai bună cunoaştere a realizărilor reprezentative ale jazz-ului autohton, artistul a întemeiat în anul 2004, Casa de discuri „7Dreams Records” care a dat la iveală până în prezent peste 30 de CD-uri şi un DVD („Transylvanian Grooves” – 2007). Cum este şi firesc, majoritatea acestor albume l-au relevat drept protagonist pe el însuşi, în componenţe de duo, trio, quartet, quintet, sextet instrumental şi cu orchestră. În nu mai puţin de patru compact discuri, saxofonistul a apărut în contextul unor memorabile înregistrări efectuate cu ilustrul pianist / compozitor Jancy Körössy (1926-2013), în plus acestuia fiindu-i editat postum, tot sub sigla „7Dreams Records” excepţionalul dublu CD de pian solo „American Impressions & Romanian Landscapes”. În 2014 Nicolas Simion i-a consacrat albumul de autor „Tribute To Jancy”. Alt muzician de primă mărime reţinut pentru posteritate prin intermediul unui dublu CD „Memorial vol. 1” editat de „7Dreams Records”, a fost acela al compozitorului, aranjorului şi pianistului de excepţie Richard Oschanitzky (1939 – 1979). Pe lângă unele dintre discurile mai sus amintite, legate de liderii Nicolas Simion, Jancy Körössy, Richard Oschanitzky, pe albumele Casei „7Dreams” apar mulţi alţi instrumentişti redutabili, străini şi români. Încă un dublu album, „Memorial Richard Oschanitzky vol. II” – la producerea căruia s-a implicat alături de Nicolas Simion şi vocalista actriţă Ileana Popovici – include reeditări ale unor vechi imprimări preluate de la Electrecord, ale lui Richard Oschanitzky. Drept recunoştinţă, Nicolas Simion i-a editat mentorului său întru compoziţie „Anotimpuri şi reverii” – CD de autor al lui Nicolae Coman cu piese pentru pian solo interpretate de Emanuela Profirescu (2016), dar a inclus şi în repertoriul propriu câteva creaţii ale acestuia. O formulă nouă de relevare a compoziţiilor perene ale lui Johnny Răducanu, a constat în actualizarea de către Nicolas Simion pe disc („Tribute To Johnny” - 2017) ca şi prin apariţii pe podium – a unora dintre cele mai reuşite teme purtând autograful marelui muzician dispărut (1931 - 2011). Dintre zecile de albume sub nume propriu, reţinute în memoria digitală a discurilor Casei „7Dreams Records”, să amintim „Live In Transylvania”, „The Wild Dogs”, „Live In Berlin”, „Live Across The Border”, „Romanian Dance”, „Jeu de garçon”, „Live In Bad Ischl”, „Magic Drops”, „Third Rhapsody”, „Nick At Night” (apărut iniţial la casa PAO Records din Austria), „Lullabies & Fairytales”, „Tarantella Facile”, „Crazy World”. Venind să augmenteze aria de notorietate a realizărilor muzicianului, s-au impus interesantele discuri „From Dark Into The Light” (1994) şi „Mal, Verve, Black & Blue ’Live’ At Satiricon” (1996), ambele cu Quartetul lui Mal Waldron, editate de TUTU, precum şi „Luca’s Dream” cu grupul Nicolas Simion, produs peste ocean de celebrul jazzman american Gunther Schuller. În septembrie 2004, a colaborat în calitate de solist instrumentist şi compozitor cu una dintre cele mai prestigioase formaţii de gen europene – „WDR Big Band” din Köln, la realizarea programului intitulat „Balkan Jazz” (concerte şi discul omonim editat de NRW Records), aranjor şi dirijor fiind reputatul muzician american Bill Dobbins. În aprilie 2005 poliinstrumentistul transilvănean a avut prilejul de a tălmăci cu incontestabil succes „Concertul pentru saxofon şi orchestră" de Sabin Păuţa, cu Filarmonica din Plainfield, New Jersey (SUA), sub conducerea compozitorului! Nicolas Simion s-a afirmat totodată drept unul din cei mai oportuni şi mai determinaţi muzicieni pentru programele „Classic Meets Jazz”. În acest sens de menţionat colaborările cu Filarmonicile din Iaşi, Timişoara, Braşov, Sibiu, Oradea, cu Orchestra Naţională Radio şi cu Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti etc., materializate şi în două CD-uri.
A devenit laureat al Premiului „Theodor Körner Förderpreis” (1995) acordat de Ministerul Culturii din Austria pentru baletul „The Unfinished Square” (lucrare concepută de Nicolas Simion pentru orchestră, combo de jazz, trei dansatori, recitator, memorată şi pe disc). De notabile aprecieri sau bucurat şi piesele pentru cvartet de saxofoane, cvintetul de alămuri „Vergangene Zeiten”, opusul „Canzoniere Sacrale” – comandă ORF (Radio Austria) pentru Festivalul „Zeit Ton Musik” din 1999 – această amplă lucrare pe teme religioase, pentru orchestră, cor şi combo de jazz (existentă şi ca album discografic) fiind concretizată sonor şi de Filarmonicile din Iaşi, din Bucureşti (Orchestra Naţională Radio), Braşov, Timişoara, Arad etc. Alte compoziţii pentru ansamblu mare: la 22 decembrie 2006, în concert la Iaşi cu Filarmonica „Moldova” avându-l dirijor pe Sabin Păuţa, s-a prezentat în premieră lucrarea „Hommage à Richard Oschanitzky”, creată de Nicolas Simion pentru combo de jazz şi orchestră de coarde, iar în 5 iulie 2007 a fost oferit publicului în primă audiţie, împreună cu Filarmonica din Sibiu, opusul intitulat „Ecouri de la Răşinari” dedicat lui Emil Cioran. O menţiune deosebită se cuvine a fi consemnată în legătură cu atât de reuşitul album „Romanian Impressions” – singurul CD al său de autor, înregistrat cu o distribuţie exclusiv românească, ce i-a cuprins pe valoroşii interpreţi Luiza Zan (unica vocalistă din discografia lui) şi ghitaristul Sorin Romanescu. Vorbind despre recunoaşterile meritate de care s-a bucurat prin ani Nicolas Simion, să mai menţionăm „WDR Jazz Preis 2015” (Germania) pentru improvizaţie, Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pentru piesa „Jocul copiilor”, apoi Premiul de compoziţie desemnat de juriul competiţiei organizate de Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ArCub în contextul ediţiei din septembrie 2016 a evenimentului Bucharest Jazz Festival. La cea de a patra ediţie a prestigiosului „International Jazz Composition Contest”, eveniment derulat la Katowice (Polonia) în sala „The City of Gardens”, vizând confruntarea celor mai valoroase compoziţii de jazz ale anului 2017, a fost premiat şi românul Nicolas Simion pentru creaţia sa „Mr. Monk Is Back In Town”, alături de alţi recompensaţi din Polonia şi Marea Britanie. Şi fiindcă ne-am referit la fapte mai recente, să subliniem marele succes repurtat la public în concertul din seara de 22 decembrie 2017 de la Cluj cu Filarmonica „Transilvania”, dirijată de Peter Christian Feigel, în program figurând „Antiphonien”, opus de jazz simfonic de Richard Oschanitzky (cu Antonis Anissegos solist la pian) şi lucrarea - dedicaţie a lui Nicolas Simion „Hommage à Richard Oschanitzky”. Şi dacă am pomenit despre „Antifoniile” lui Oschanitzky, să precizăm că tot lui i se datorează cea dintâi audiţie absolută a acestui opus cu Filarmonica „Moldova” din Iaşi în anul 2006, reeditată apoi în 2013 cu Filarmonica din Bacău şi cu Orchestra Naţională Radio din capitală, ambele – tot cu Sabin Păuţa la pupitru şi Antonis Anissegos la pian, opus recent prezentat şi la Timişoara(sept. 2019). Să nu omitem a remarca lansarea unui disc-compilaţie de reală valoare, „Romanian Ethno-Jazz”.
Neîndoielnic, Nicolas Simion este şi rămâne unul dintre puţinii noştri muzicieni care continuă în contemporaneitate, pe linia de filiaţie deschisă de un Jancy Körössy, un Richard Oschanitzky, un Johnny Răducanu, tradiţia configurării unui crez stilistic şi conceptual apt a particulariza jazz-ul românesc ca voce distinctă în concert internaţional.

Florian Lungu 

Alte sugestii

"Până în ultima clipă am crezut că vom putea susține acest concert pentru dumneavoastră"
Solidaritate în vremuri de restriște
"La ceas de Carnaval!" (Cronică de Aurora Oprea, leaderstalk.ro)
Ioana Turcu și flautul fermecat
Harpista Adriana Cazacu, o prezență încântătoare pe scena Filarmonicii de Stat Sibiu