Între Lipatti și Bruch e un dirijor român – Orchestra de Cameră a Filarmonicii Germane din Bremen în cadrul Festivalului Enescu 2021
Debutul zilei de luni, 13, deloc ghinionistă, vă asigur, le-a aparținut nemților, mai precis Orchestrei de Cameră a Filarmonicii Germane din Bremen. Ei au susținut concertul în cadrul secțiunii Concerte și recitaluri, secțiune care-și are „rezidența” la Ateneul Român, loc unde la edițiile trecute se țineau faimoasele și mult-căutatele Concerte de la Miezul Nopții.
Concert programat la ceas de amiază, într-o zi de luni, când mai începea și școala (în România, că în celelalte state europene cred că a început deja), iată câteva premise ca interesul să nu fi fost tocmai pe măsura evenimentului. Dar, cu toate acestea, sala a avut suficienți melomani, care i-au ajutat pe cei din orchestră să demonstreze că n-au fost invitați în festival decât pentru că sunt foarte buni. O orchestră care l-a avut ca dirijor pe Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii de Stat din Sibiu. Lupeș nu se află la prima prezență în festival, la ediția trecută a dirijat la Sala Radio, dar și la Sibiu, acolo unde a avut loc unul din concertele prinse în cadrul secțiunii Festivalul în țară. N-am verificat dacă e la prima colaborare cu Orchestra de Cameră a Filarmonicii Germane din Bremen, dar ce-am auzit m-a făcut să cred că între ei a fost chimie, adică s-au înțeles profesionist. Partidele au sunat impecabil, la momentele cu soliști au lăsat întâietate acestora, iar în a doua parte a concertului, când ar fi trebuit să dea semne de oboseală, au dovedit că pot fi histrionici de-a dreptul, căci au schimbat ritmul; Webern, Passacaglia op. 1 și Copland, Appalachian Spring au fost momente de tip lecție, cu alte cuvinte demonstrații de cum trebuie să sune o orchestră în care nu există partidă slabă, ci toți instrumentiștii sunt la fel de valoroși. (NONA RAPOTAN)
Vă invităm să citiți cronica integrală pe bookhub.ro!
Concert programat la ceas de amiază, într-o zi de luni, când mai începea și școala (în România, că în celelalte state europene cred că a început deja), iată câteva premise ca interesul să nu fi fost tocmai pe măsura evenimentului. Dar, cu toate acestea, sala a avut suficienți melomani, care i-au ajutat pe cei din orchestră să demonstreze că n-au fost invitați în festival decât pentru că sunt foarte buni. O orchestră care l-a avut ca dirijor pe Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii de Stat din Sibiu. Lupeș nu se află la prima prezență în festival, la ediția trecută a dirijat la Sala Radio, dar și la Sibiu, acolo unde a avut loc unul din concertele prinse în cadrul secțiunii Festivalul în țară. N-am verificat dacă e la prima colaborare cu Orchestra de Cameră a Filarmonicii Germane din Bremen, dar ce-am auzit m-a făcut să cred că între ei a fost chimie, adică s-au înțeles profesionist. Partidele au sunat impecabil, la momentele cu soliști au lăsat întâietate acestora, iar în a doua parte a concertului, când ar fi trebuit să dea semne de oboseală, au dovedit că pot fi histrionici de-a dreptul, căci au schimbat ritmul; Webern, Passacaglia op. 1 și Copland, Appalachian Spring au fost momente de tip lecție, cu alte cuvinte demonstrații de cum trebuie să sune o orchestră în care nu există partidă slabă, ci toți instrumentiștii sunt la fel de valoroși. (NONA RAPOTAN)
Vă invităm să citiți cronica integrală pe bookhub.ro!